31.01.2009

Ca sa nu moara ala micu'

Rasfoind blogurile, am gasit intr-unul una bucata exercitiu de cultura generala extrem de distractiv. In poza de mai jos sunt 100 de personalitati istorice. In cazul in care ghiciti cel putin 50 dintre ele, va puteti considera o persoana culta. Din punctul meu de vedere nu e relevant, insa m-am chinuit un pic fara ochelari pe nas sa vad daca gasesc vreo fata cunoscuta(suna tare asta, de parca eu si Stalin am iesit vreodata la o vodka).

Click pe imagine si puneti neuronul la munca. Si nu, nu va zic cate am recunoscut eu:D

Leia Mais

27.01.2009

La ce e buna stresiunea?


Din tot haosul asta numit sesiune, si cand zic haos ma refer strict la mintea mea cea "limpede" ca lacrima, iese un singur lucru bun: numarul de vanzari din domeniul bauturilor pe baza de cofeina creste semnificativ. Nu am gasit nicio cercetare sau studiu, e pe baza de pura observatie. Adica in ce conditii mi-as mai plimba eu fundul la magazin pe cantecul absolut minunat al cocosului, de care v-am povestit la un moment dat, la ora 6 si jumate pana la magazin decat in sesiune? "O Cola, doua Redbuluri, un Malboro lung." spun eu cascand. Regim special de sesiune.

Numai ca uneori nu sunt de ajuns. Mie cel putin imi vin in cap tot felul de idei nastrusnice cand stau balind cu capul pe tastatura gen: pastile cu cofeina care sa intre direct in sange, spray de nas pe baza de cofeina pentru revitalizarea oricarui simt, plasturi gen nicorette care sa impiedice intoarcerea in stadiul primitiv de patru picioare samd.

Noi studentii suntem de fapt rotita care invarte intreaga piata a energizantelor, iar in sesiune e un adevarat boom. Adica cine naiba ar mai putea bea un ness, 3 cani de cola, 2 redbuluri pana in ora 11? In plus cred ca o sa creasca si vanzarea la pastile de stomac.

Oricum daca e sa ma gasiti undeva intr-un colt al camerei, cu spume la gura, nu mai lasati sa-mi faca autopsie sau ceva. Va zic de pe acum: supradozaj cu cofeina.

Amin.

Later edit: Bausem deja un ness ca altfel nu ajungeam la magazin. QED.

Leia Mais

22.01.2009

Criza si tendinte sinucigase


Deci daca mai aud o data de criza m-arunc in Dambovita! Nu degeaba se numeste criza. Ca ajunge sa ne crizeze prin omniprezenta ei! 10 newslettere zilnice au subject criza, 20 de twittere cu...criza logic, feedul plin de crize si crizute, ziare scriind cu fonturi mari: Criza! Bine ca nu am teveu ca altfel imi luam campii. Si desi permanent simt amenintarea stomacului gol si a absentei nicotinei din organism, metroul e full dimineata de oameni harnici ca mine, autobuzele dau pe afara, pub-urile sunt pline ochi de nu gasesc un loc in toata Universitatea. Iar pe dulapul meu salasluiesc 4 cartoane de Kent lung. Colega mea face provizii. Nu se stie de ce, dar asa trebuie. Ea macar e asigurata pentru ca vorba ei: "Mie-mi merge bine. Mai multi oameni mor de cand a inceput criza. Deci domeniul meu e sigur." Logic ca mor mai multi! Doar cititi fraza de debut a postului.

Nu stiu de ce imi vine in cap Wag the dog. Dar ca sa fiu in ton cu restul lumii ma duc sa-mi negociez chiria in lei.

Leia Mais

18.01.2009

FarmaMall-urile


In ultimul timp am fost des la farmacie. In principiu pentru ca sistemul meu imunitar este cel al unui omulet care a trait intr-o bila de sticla toata viata si cum iese afara e pe cale sa moara, dar si pentru ca imi place sa merg la farmacie.

Dar cum domle sa-ti placa sa mergi la farmacie? Cand eram mai mica si pana de curand perceptia mea despre farmacie era ca e locul ala de miroase a medicamente si unde troneaza o gagica cu ochelari si fata de viespe care o sa-mi tranteasca un "nu tinem asa ceva" la orice ii zic eu.

Mi-am dat seama cam cat de tare s-au rebranduit farmaciile, fara ca macar noi sa constientizam schimbarea. Farmacia nu mai e locul ala inspaimantator, cu o duzina de pastile ambalate in cutiute de plastic. Farmacia a devenit un loc "cool", unde te duci sa admiri cele mai noi lotiuni de corp si cea mai buna apa termala, de unde ajungi sa cumperi cadouri de Craciun pentru ca seturile alea roz arata delicios. Un fel de mall pentru oameni culti in materie de produse. Citeam pe un blog un articol care mergea exact pe ideea asta, ca omul se plimba in farmacie, se uita, inspecteaza, compara si nu se mai duce direct cu reteta la casa. Nu mai vorbim de cardurile de fidelitate care salasluiesc in portofel ca dovada ca farmacia tinde spre ideea de shopping, de butic si nu unealta a diavolului aka doctor.

Pana si vanzatoarele nu mai sunt farmaciste. Tinere, zambitoare, se uita impreuna cu tine la ce rimel nou a adus la raft, glumesc si rad ca o crema miroase a ciocolata. Imaginea icebergului care rosteste cuvinte in japoneza e pe cale de disparitie. In ciuda prieteniei nou descoperite cu farmacistele, increderea mea cand vine vorba de medicamente se duce tot la cea care arata ca o tocilara neatinsa de "lumea exterioara". Cu cat pare mai a dracului cu atat stiu ca o sa-mi dea medicamentul ala cel mai amar si scump, dar care o sa ma trateze pe vecie sau macar o sa ma faca sa fug de el si implicit de boala.

Leia Mais

17.01.2009

In pana de idei

Un articol scris genial pe blogul Simonei Tache. Click aici.

Si desigur muzica.

Singura mea melodie din playlist pe care dansez prin casa. Introducing ICP!

Leia Mais

13.01.2009

Manson si obsesiile mele

Demult n-am mai simtit furnicaturi cand am ascultat o piesa. Si demult nu mi s-a mai intamplat sa fiu efectiv pasionata de un artist incat sa nu ma plictisesc dupa vreo 3-4 piese. De vreo luna incoace sunt fana infocata Manson. Ma trezesc, mananc, muncesc si adorm cu Manson pe fundal. Nu stiu de unde si pana unde ma regasesc atat de tare in muzica unui om pe care nu l-am admirat niciodata. Nici acum nu-mi provoaca placere sa-l vad schimonosit, intrucat nu se potriveste imaginii mele despre cum ar trebui sa arate un barbat, chiar si un om:D

Am ajuns sa respir Manson si ma transpun in fiece piesa a lui. Şi pentru ca pe blogul asta imi impartasesc toate obsesiile, astazi e ziua in care recunosc : adoooor Manson !

Varianta acustica a piesei mele preferate de ti se ridica parul de pe maini:

Leia Mais

06.01.2009

Amurgul zeilor

Primul meu post pe 2009. Ar trebui sa scriu ceva interesant, ceva sublim si extraordinar. Adevarul este ca mi-am golit complet mintea. E de bine. Ca un pahar gata-gata sa dea pe de-alaturi. Nu mi-am propus nimic pe 2009. Nu vreau bani mai multi, nu vreau 10 la licenta, nu vreau absolut nimic. Poate doar sa stau si sa ma uit la tavan intr-o liniste solemna, eliberata de orice papusari idioti. Sa constientizez cu adevarat ce inseamna singuratatea: nu perna goala ci lipsa oricarui reper si idol cioplit.

Asa ca in 2009, arunc apa murdara din pahar.

Leia Mais