FarmaMall-urile

In ultimul timp am fost des la farmacie. In principiu pentru ca sistemul meu imunitar este cel al unui omulet care a trait intr-o bila de sticla toata viata si cum iese afara e pe cale sa moara, dar si pentru ca imi place sa merg la farmacie.

Dar cum domle sa-ti placa sa mergi la farmacie? Cand eram mai mica si pana de curand perceptia mea despre farmacie era ca e locul ala de miroase a medicamente si unde troneaza o gagica cu ochelari si fata de viespe care o sa-mi tranteasca un "nu tinem asa ceva" la orice ii zic eu.

Mi-am dat seama cam cat de tare s-au rebranduit farmaciile, fara ca macar noi sa constientizam schimbarea. Farmacia nu mai e locul ala inspaimantator, cu o duzina de pastile ambalate in cutiute de plastic. Farmacia a devenit un loc "cool", unde te duci sa admiri cele mai noi lotiuni de corp si cea mai buna apa termala, de unde ajungi sa cumperi cadouri de Craciun pentru ca seturile alea roz arata delicios. Un fel de mall pentru oameni culti in materie de produse. Citeam pe un blog un articol care mergea exact pe ideea asta, ca omul se plimba in farmacie, se uita, inspecteaza, compara si nu se mai duce direct cu reteta la casa. Nu mai vorbim de cardurile de fidelitate care salasluiesc in portofel ca dovada ca farmacia tinde spre ideea de shopping, de butic si nu unealta a diavolului aka doctor.

Pana si vanzatoarele nu mai sunt farmaciste. Tinere, zambitoare, se uita impreuna cu tine la ce rimel nou a adus la raft, glumesc si rad ca o crema miroase a ciocolata. Imaginea icebergului care rosteste cuvinte in japoneza e pe cale de disparitie. In ciuda prieteniei nou descoperite cu farmacistele, increderea mea cand vine vorba de medicamente se duce tot la cea care arata ca o tocilara neatinsa de "lumea exterioara". Cu cat pare mai a dracului cu atat stiu ca o sa-mi dea medicamentul ala cel mai amar si scump, dar care o sa ma trateze pe vecie sau macar o sa ma faca sa fug de el si implicit de boala.