Imi plac la nebunie fotografiile alb-negru pentru ca aduc stratul acela de ireal unei poze. Rasfoind revista Foto-Video Digital, am dat peste Cole Thompson. M-am indragostit de fotografiile lui pentru ca pe langa adancimea conferita de utilizarea celor 2 non-culori, pozele sale sunt majoritatea fantomatice. Ingerul Gabriel, poza din stanga, are o poveste interesanta si intareste impresia de oniric din portofoliul fotografului. Preferata mea e insa cea din dreapta.
Nu cunosc foarte multe din domeniul fotografiei. Mai mult proful mi-a trantit la cursul dedicat acestei noi arte un 8 cat mine de mare. Insa ceea ce stiu e ca fiecare fotografie trebuie sa spuna o poveste, sa te poarte intr-o alta lume, iar Cole Thompson e un Hans Christian Andersen pentru copiii mai mari.
Vedeti restul fotografiilor aici.
23.11.2008
A 100-a postare da din aripi
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
2 comentarii:
viata e pana la urma in alb si negru. culorile le introducem noi. daca ne pricepem...
Sunt de acord ca viata e in alb si negru (zice si titlul blogului asta. Introdusul culorilor nu e o munca grea, care sa aiba nevoie de pricepre, depinde doar de ce culori vrem sa adaugam. Aia e partea dificila. Asta daca vrei intr-adevar. In definitiv, totul e mai usor in alb si negru.
Trimiteți un comentariu